-
Izvorul
La izvorul sufletului vin sentimentele, să-și potolească setea de viață, să se revigoreze în fiecare dimineață. Cântecul naturii le cheamă departe, în poienița plină cu flori, în care să culeagă sublimii fiori. Razele de soare le înfloresc trăirile, desfac către oameni petale de inimi, invitându-i să simtă mireasma iubirii. La izvorul sufletului se adună oamenii,…
-
Răsare iubirea
Primăvara răsare iubirea, în ochii celor dornici de lumină, în sufletul amorțit de prea multă odihnă. Își înalță spre cer tulpina firavă, răzbate prin crusta de gheață a minții, străbate prin colțurile umbroase ale ființei.
-
Ignatul
De Ignat voi tăia Cerul, în două, să curgă din el sângele albit de credință, să ningă din sufletele celor trecuți în neființă! Voi scotoci prin măruntaiele Infinitului, în căutarea inimii nemuritoare, ce se hrănește cu viața trecătoare.
-
Împărăția naturii
Pictează-mă, toamnă, c-un pastel aromat, Fă-mă să simt noblețea naturii, Aș vrea să fiu măcar o zi împărat, Să port pe umeri bogăția lumii!
-
Rădăcini
Rădăcinile trecutului mă trag în jos, spre adâncul sufletului, unde mă așteaptă amintirile. Mă întorc în timp, undeva departe, în locul cu flori adolescentine, în care să resimt fiorii inocenței. Revăd chipuri dragi, prietenoase, cu care-am împărțit, cândva, timpul și ne-am bucurat de fiecare clipă. Revăd grădinarii cultivării înțelepciunii, împovărați de anii tot mai grei,…
-
Ancorat
Pe țărmul mării mă cheamă apusul, când razele de soare se sting pe trupul ud, când vântul adie, șoptindu-mi răspunsul la întrebarea vieții, născută demult!
-
Imaculată
O rochie albă, de mireasă, se plimba prin parcul înverzit, spre uimirea florilor fără pereche; petalele colorate păleau în fața ei, neînțelegând splendoarea imaculatului.